Probabil că toată lumea ştie ce este cauciucul natural. 70 de procente din anvelopele auto conţin cauciuc natural. De asemenea, este prezent şi în prezervative, mănuşi şi baloane de umflat cu aer. Precum şi în benzi adezive de mascare, ambalare şi alte tipuri de benzi adezive. Acest lucru datorită faptului că lipirea cu cauciuc natural chiar funcţionează. Şi chiar foarte bine.
Îmi pot sigila cu lapte pachetul?
Tehnologii
Câteodată, adezivii cresc în arbori: Cauciucul natural şi proprietăţile sale sunt foarte speciale – astfel că este deseori utilizat pentru adezivi.
Avantajele cauciucului natural
În primul rând vă veţi mira şi chiar de faptul că puteţi folosi cauciucul natural ca lipici. Ca produs pur natural extras din laptele (latex) arborelui de cauciuc (Hevea brasiliensis), această posibilitate există. Şi deşi latexul nu lipeşte per ansamblu, el are calităţi unice: structura sa chimică specială oferă componente excelente pentru adezivi.
Motivul: cauciucul natural constă în catene polimerice deosebit de lungi. Dacă este amestecat cu răşină (pentru a-l face lipicios), obţineţi un adeziv extrem de flexibil datorită lungimii şi mobilităţii acestor catene polimerice. Benzile adezive cu cauciuc natural beneficiază de pe urma acestor proprietăţi ale cauciucului natural: adezivul rămâne mobil la temperaturi scăzute la care alte substanţe ar deveni solide şi casante. Şi încâlcitura de catene polimerice produce o soliditate internă înaltă a pastei adezive.
Laptele de latex este obţinut direct din arborele de cauciuc
1 / 1
Adezivii cu cauciuc natural - din arbore până la bandă: 1) Pe plantaţia de arbori de cauciuc, substanţa lipicioasă este colectată în vase mici, 2) După aceea, este procesată rapid pentru a nu se altera, 3) Procesarea ulterioară, 3) Achiziţionarea: grupul de companii tesa comandă containere pline cu cauciuc, 4) Maşinile de tocat mărunţesc cauciucul într-o formă granulată, 5) După aceea, cauciucul porneşte pe diversele căi din cadrul producţiei de pastă adezivă, în funcţie de aplicaţia specifică intenţionată, 6) Adezivul cu cauciuc natural este aplicat pe stratul de suport al benzii, acesta este rulată, 7) tăiată la dimensiune şi în final 8) expediată către clienţi.
Cauciucul natural constă în catene polimerice deosebit de lungi care sunt încâlcite, și nu conectate
Aplicaţiile cauciucului natural
Tipul de cauciuc utilizat, răşinile componente şi alte ingrediente determină performanţa adezivului cu cauciuc natural. În general, proprietăţile cauciucului natural oferă numeroase avantaje pentru aplicaţiile benzilor adezive. Prima dintre acestea este excelenta adezivitate împotriva exfolierii sau „smulgerii” – nu numai pe suprafeţe polare, însă şi pe substraturi cu tensiune superficială scăzută („substraturi nepolare”).
Adezivitatea împotriva exfolierii este definită ca forţa necesară pentru a „exfolia” banda adezivă de pe orice suprafaţă dată, fie aceasta flexibilă, netedă sau rigidă. Timpul de ataşare necesar până la obţinerea aderenţei sale finale este foarte scurt (timp de acţionare scăzut). În plus, banda adezivă cu adeziv cu cauciuc natural poate fi îndepărtată facil şi nu lasă niciun fel de urme, de exemplu, în cazul benzii de mascare.
În final este obţinută aderenţa înaltă, adică lipiciozitatea adezivului: banda adezivă lipeşte prin presare minimă şi timp de contact minim. Latexul arborelui de cauciuc face banda adezivă „mai rapidă.” Aceasta explică de ce banda adezivă şi adezivii cu cauciuc natural sunt utilizaţi deseori şi sunt populari, şi de ce se regăsesc în şi pentru un număr mare de aplicaţii – de la banda textilă până la banda de ambalare. Şi de aceea, în numeroase benzi adezive care sigilează în condiţii de siguranţă pachetele există lapte din arborele de cauciuc.
Benzile textile sunt bazate deseori pe adezivi cu cauciuc natural şi sunt utilizate pentru mii de aplicaţii, de exemplu, în industria divertismentului.
Dezavantajele cauciucului natural
Însă structura chimică specială atrage şi câteva dezavantaje: adezivul din lipiciul sau banda adezivă cu cauciuc natural dispune de o adezivitate şi coeziune limitată la temperaturi de peste 70 °C, necesită stabilizatori pentru a rezista la îmbătrânire şi la condiţiile de mediu în cazul expunerii la radiaţii UV şi ozon şi nu este foarte rezistent la substanţe chimice şi solvenţi.
